Universul aspirat

Nu unu',ci doi.Si daca ne chinuim va exista si verde.Atunci cand stelele se disting si se lasa la vedere,momentul emotionant se lasa prada pupilelor dilatate si o orgie a sentimentelor se desfasoara animalic.Personalitati multiple ies la suprafata datorita campurilor vizuale.Ochii tai..

Maini transpirate,palpitatii energice,suflete incinse..te doare?Sunt aici sa-ti dau ocazia sa-ti placa durerea.Nu tu,nu eu...Noi.

Ne incatusam in fata pasiunii si numarul 4 este al noptii.Caini cu pierce-uri,hermafroditi,ce mai conteaza..?Nu te mai mira de simultaneitatea gandurilor noastre,suntem doar noi!

Linii punctate,linii continue...nervi trasi de par,lacrimi inutile,ganduri criminale.

Extaz...agonie,iar extaz.Hai sa lasam extazul sa castige!Hai sa punem semnul "do not disturb" pe usa lumii noastre si sa ne inchidem acolo.

Stii..de fiecare data cand vad nimic,doare.Da-mi tot si vei primi absolutul.Nu crezi?Ai incredere.

Nu ma mai lasa sa zic "au"..acopera-mi gura cu vise dulci.

Un i mai mic verde doi...si atunci cand faci sa-mi explodeze neuronii.

Albina constipata

Concep orice lucru ca pe un imens si indiscutabil gol al corelatiei umane si disperate.Plang cu lacrimi cristaline peste campurile verzi ce va sa vie.Indiscutabil, "de ce-"ul apare printre doua sticle de bere si un pariu din care,aparent poti castiga ..orice!Inimaginabila mea gandire este responsabila cu soptirea unor cuvinte frumoase..chiar daca.Pastram totusi o nota de mister in cautarile sufletului stins.

Procedura este simpla : se iau doua suflete,se incing la foc mic si se pun zambete dupa gust.Nici asa nu-i bine,fred?Moz fiind culoarea starii de ordine,ma ambitionez a spune ca starea de fericire poate fi atinsa.Pornesc,cu sau fara voia ta,in cautarea starii absolute de extaz,ma inclin ei si sunt gata sa fiu sclava ei.

Un suras se iveste pe fata ta imaculabil de abraziva..doar ti-am zis ca imi place!Posibil..un calator din departari ne va da vestea ce asteptata.Sentimentul de mirare ne imbratiseaza in fiecare clipa a intrevederii noastre.Putem calcula oare intensitatea fiorilor imprumutati de la caldura ta sufleteasca?

Putem face ORICE atata timp cat exista doua conserve,o sfoara si...!Inchei inclinandu-ma sortii care,de data asta,mi-a zambit!

pam pam

P.S.Imaginile vizuale ale acestui articol au fost facute de el.

Antiteza morbida

Ne prefacem ca nu stim,dar stim.Ne prefacem ca nu putem,dar nu vrem.Ne prefacem ca nu existam,dar existam.Constat ca multumirile sufletesti de care ai nevoie sunt,de fapt,ispitele diavolului care ne fura identitatile si ne intarata personalitatile.Personaje sunt multe si complexe,avem de unde alege.Numai ca sufletele le sunt deja goale,mintile le sunt tulburate,aerul se rarefiaza si contextul devine sumbru.

Sunetul viorii creste treptat si imi mangaie timpanul.Ma ridic si incetez cu temperamentul meu murdar.Timiditatea nu este un raspuns in lupta grea ce se desfasoara intre doua fiinte.

Ne place sa iubim?Stim sa iubim?

Poate ca totul are o constructie definitorie si...voi stiti cum sa va tratati fluturii nebuni din stomac?

Rezolvarile se gasesc peste tot in detrimentele bunei vointe.Daca nu ne lasam prada amintirilor,cadem in cele mai abisale antiteze.

Haideti sa dam viata culorilor si zambetului meticulos cu care ne confruntam!

Durearea nu este indeajuns de puternica sa razbata printre calmantele luate in mod excesiv.

Ne place sa ne doara..cateodata.

pam pam

Concluzii inocente

Vorbim aici despre iluzia de a trai.Constientizam sau nu?Ne confruntam cu ideea ca,deschizand ochii,percepem anumite forme si unghiuri in forma de esantioane vizuale si conglomerate individualizate.Ne lasam surprinsi la fiecare atingere a constiintei,ne lasam prada fiecarui plan de viitor si..totodata fiecarui gest inadecvat.

Activam neuronii simturilor negandite,vrem imagini vizuale si nu avem de obiectat la clipitul ochilor.Ne dezvoltam labirintul pupilei in formare,aducem la cunostinta trairile sentimentale..si lasam fluturii jucausi sa-si faca de cap in stomacul nostru.Pictam in imaginatia noastra culorile aerului pe care-l tragem in piept.

Imi place sa cred ca suntem facuti pt a absorbi dezastrele,panica,ura,dinamismul!

Refacem partile anatomice ale sinapselor si ne lasam dusi de val.Cu mult calm...ajungem sa definitivam etape din viata noastra din prisma ochilor inchisi.Constatam cu intarziere ca liberul arbitru ne este de folos atunci cand peisajul din capul nostru nu intra in filmul regizat de proprii monstri.

Pauza publicitara

De ce atunci cand te strig tremuri?De ce atunci cand iti vorbesc delirezi?De ce atunci cand te ascult delirez?

Toate astea sunt iluziile devenirii unui "unu" in loc de "doi".Niciodata nu poti investiga nuanta de culori interzisa.Cu cat sapi mai abisal,cu atat congruenta destinelor este mai deschisa placerilor carnale.

De ce vrei sa crezi ca visul este o a doua realitate privita din punctul de vedere al unor animatii grafice?Mintea ta poate decoda definitii deranjante si deocheate la adresa sufletului?

Sensul aparitiei unui nivel mai inalt decat cel al slabiciunilor sublime atinge conjunctura afirmatiilor suprapuse.

Din moment ce magincienii timpului se exprima rational,scenariile sunt percepute vertical si etic prin panzele moralitatii existentiale.

Ti-ai verificat corespondenta in ultima vreme?Poate ca mesajele destinului tau inca isi savureaza singuratatea.Contrar faptului ca cei fericiti cu duhul sunt in numar mai mare decat cei fericiti cu materia,ma simt nevoita sa dezbrac de aparente toate momentele gingase petrecute impreuna.

Nu vreau atentii deosebite sau ramuri de cristale sub clar de luna..vreau sa citesc.

Vreau sa las apusul si sa ma intorc la rasarit.

pam-pam

O Moarte

"Trebuie sa omor..trebuie sa-l omor!" Nu ma mai puteam gandi decat la culoarea sangelui lui,la pupila-i dilatata,la dintii lui scrasnind de durere,la vena-i zbatandu-se palpabil la tampla.

Fiorul de pe spatele meu incerca din rasputeri sa-mi urce la creier dandu-mi adrenalina de care aveam nevoie.N-am mai stat pe ganduri...Am luat cutitul si am plecat.

"Va putem ajuta cu ceva?""Nu,multumesc,ma descurc."

Daca exista cea mai inchisa nuanta de negru,a mea era.Am luat vopseaua,m-am dus la oglinda,am luat o foarfeca si tubul de vopsea si...

Cand am iesit din casa,cerul se revarsa peste mine.Abisul imi dospea de fericire,intunericul se lasa in ochii mei,pulsu-mi fremata de bucurie...Nasterea e inceputul mortii...adica inceputul Meu!

Am ajuns...eram pregatita.

"Tu esti ? Ai venit?" Era pe saltea...langa sobolani.

"Gata!In sfarsit ti-a sosit clipa!"

"Vrei sa inchizi ochii sau...?"Deodata s-a deschis usa...erau Ei....

"Iar voi?Plecati!E randul Lui sa-l ia!Nu-i pt voi.....Ii apartine Lui!!"

M-am trezit...eram bruneta...

To be continued..

O Masca

"Nu-mi plac florile!De ce imi oferi flori?Ai impresia ca acest gest poate defini universul in care traim?Cum ne pot salva niste petale dominant de colorate,dureros de placut mirositoare,inegalabil de gingase?Probabil Ei te-au pus sa faci asta!Ei iti dicteaza soarta mizerabila in care te scalzi!Ei iti dau impresia lumii de altadata!Ei!"

"Ai ridicat o spranceana?Ce nu intelegi?Nu este de ajuns cat de mare iti este amagirea?Mai vrei durere?A inceput sa-ti placa?Sunt aici sa te fac sa-ti doresti sa-mi iei cutitul din mana si sa te tai singur!Te urasc!De ce te-ai nascut?Crezi ca ajuti pe cineva cu ceva stand in viata?Mai bine ofer placere unui perete decat tie!Existenta ta ma duce cu gandul ca ar trebui sa mori!"

Dupa ce m-am linistit,am tras un fum..ce bine daca era ultimul.Dar nu...greseala trebuia cumva platita,iar eu ma abtineam din rasputeri sa nu omor.De parca ar fi fost simplu..Daca nu interveneau Ei,totul mergea ca la carte : ajungeam acolo,il puneam in genunchi,ascuteam lama,ii sorbeam lacrima,zambeam calm vazandu-i transpiratia de pe fata,imi puneam Masca si taiam!Taiam unde vroiam si cat vroiam..Rosu aprins,sangeriu,as putea zice,ar fi dat camerei aleia plina de sobolani o pata de culoare...ar fi fost din propriile-i vene,din propria-i viata.I-as fi taiat si degetele..si-asa erau prea multe.Si cred ca as fi pastrat capul,dupa ce-i scoteam ochii,bineinteles.Opera de arta ar fi reiesit dupa munca mea..dar n-a fost sa fie.

Mai supravietuise o zi..sper ca va fi ultima...

To be continued...