Afara,in fulgii iluminati prietenos cu explozii solare ne avantam in ale naruirii.Deruland firul povestirii,razele soarelui ne lasa privirile sa respire si,deodata,vad apropiindu-se de noi,o oarecare fiinta umana.Riduri,griji,credinta,par alb,gen feminin.Intr-un moment aud exprimarea libera si consimtita a urmatoarelor cuvinte,ce au fost adresate acolitului meu: "Ce prietena frumoasa ai,tinere!"
Atunci,caracterul meu social a dat dovada de nulitate,limitele timpului au devenit reci si graiul mi-a stagnat.
Imi ziceam intruna: "eu?"
Un gand sincer de la un necunoscut in razele soarelui,adresat unui "mie" ...multumesc!(nu apucasem sa va zic asta)
Va doresc o intamplare fericita!Aproape ca a mea!
pam-pam
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu